1278 poze   98943 vizite
yucca
yucca
yucca
yucca
yucca
yucca
DSCN8540
DSCN8540
Yucca si Mada
Yucca si Mada
DSCN8551
DSCN8551
DSCN8559
DSCN8559
DSCN8561
DSCN8561

Comentarii album • 4
fulvius7 19 ianuarie 2018  
Influenţe străine în costumul popular Totodată nu există, spun specialiştii, o puritate strict românească a costumului naţional. De-a lungul timpului a suferit influenţe din partea populaţiilor care s-au aşezat pe teritoriul locuit de români, dar şi a vecinilor. Costumul popular autentic a primit împrumuturi de la slavi, sârbi, bizantini dar şi alte popoare. Fie este vorba de culori, modele sau chiar forme. Astfel de influenţe au fost remarcate de Elena Rodica Colta în portul arădenilor de exemplu. ”Convieţuirea pe durată lungă a românilor din zonele de câmpie cu maghiarii, sârbii şi germanii a determinat apariţia în portul românilor a unor piese vestimentare şi croiuri preluate de la una sau alta din aceste etnii, care au dat portului românesc local un specific aparte”, precizează aceasta în lucrarea deja menţionată. Totodată în Moldova au apărut influenţe slave iar în sud deasemenea sârbeşti, bulgăreşti sau mai ales bizantine.

Citeste mai mult: adev.ro/on3i1i
Raportează
fulvius7 19 ianuarie 2018  
Materiale simple şi lucrate în casă Spre deosebire de costumul popular românesc prezentat astăzi drept autentic şi lucrat în multe cazuri cu materiale de foarte bună calitate, cu o fineţe şi decoruri deosebit de bogate, vestimentaţia autentic românească era lucrată în casă din materiale simple. În perioada evului mediu de exemplu, portul popular era purtat de dimineaţă până seara şi cu toate ocaziile. Nu era însă acelaşi pentru toate activităţile. Ceea ce vedem astăzi prezentat de multe ori drept costum popular era mai degrabă o vestimentaţie de sărbătoare, lucrată cu grijă din cele mai bune materiale, ornamentată şi despre care specialiştii spun că se lăsa inclusiv moştenire de la o generaţie la alta. Şi asta tocmai datorită muncii sporite la o asemenea vestimentaţie, dar mai ales datorită costurilor ridicate. Uneori o asemenea ţinută de sărbătoare sau de nuntă era confecţionată în doi-trei ani. Ţinuta de toate zilele, şi cea în care erau cel mai adesea văzuţi ţăranii români, era de fapt simplă şi din materiale nu tocmai fine, confecţionate în casă. ”Pânza ţesută în război a evoluat în timp, de la cea groasă şi aspră spre o pânză mai subţire şi mai fină. Calitatea pânzei a fost determinată, în mare parte, şi de destinaţia hainelor, grosimea materialului fiind diferită la hainele de lucru faţă de cele de sărbătoare, care urmau să fie ornamentate”, scrie Elena Rodica Colta într-o lucrare despre portul popular din Arad, „Portul popular din judeţul Arad“. Ornamentele erau făcute la fel în casă, colorate din Ornamentele erau făcute la fel în casă, colorate din extracte de plante, majoritatea găsite în grădină, precum loboda. Astfel în mare parte autenticul costum popular românesc era cel din materiale rezistente din pânză groasă, fără ornamente capabile să reziste la muncile câmpului. Cele ornamentate erau rare şi folosite doar pentru sărbători importante sau evenimente la fel de importante din viaţa ţăranului. Nu era folosită ca astăzi mătasea sau pânzeturile deosebit de fine lucrate industrial, precum nici pietre preţioase sau mărgele de sticlă.

Citeste mai mult: adev.ro/on3i1i
Raportează
fulvius7 19 ianuarie 2018  
Cusăturile și broderiile costumului popular din România, Tomida D. Ecaterina, Ed. Tehnică, București, 1972
Arta populară din zona Botoșanilor, Paveliuc Olariu Angela, 1980
Cusături populare din zona Argeșului, Podoleanu Liliana, Podoleanu Emilia, Ed. Ceres, București, 1983
Arta ţărănească la români, Oprescu Gheorghe, Cultura Naţională, Bucureşti, 1922
Bibliografie recomandată
România - Din tezaurul portului popular tradiţional, Mircea Maliţa, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977
Raportează
fulvius7 19 ianuarie 2018  
Frumusetea costumului romanesc sta in modul de ornamentatie , in plasarea si compozitia motivelor in anumite spatii. In cele mai multe dintre zonele folclorice, cea care da “greutate” portului traditional este ia, motiv pentru care, a devenit unul dintre brand-urile cele mai puternice ale tarii noastre.

Ceea ce nu stiu romanii despre ia traditionala , este ca ea difera in functie de zona din care provine prin ornamentatie, geometrica motivelor, cromatica decorativa si multe alte elemente care contureaza apartenenta iei la o anumita regiune geografica a Romaniei.

Maria Lataretu – ie olteneasca cu altita

Maria_LataretuCel mai popular model de ie traditionala este camasa cu altita, pe care il intalnim in Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului si a Covasnei. Altita reprezinta, de fapt, portiunea de broderie care acopera umarul si este prima parte a manecii. Cea de-a doua, incretul , este de obicei o parte ornamentala mai deschisa din punct de vedere cromatic.

Xby Counterflix

Camasa cu tablie este ia traditionala pe care o intalnim in Hunedoara, zona Padurenilor dar si in zona Aradului. Este caracterizata de ornamentatie bogata pe toata maneca, incretul fiind eliminat. Cusatura este una dintre cele mai spectaculoase cu un mare impact vizual.ie hd





In zona Sibiului, Fagarasului dar si in sudul Transilvaniei intalnim ia cu umar. In locul altitei exista o fasie ornamentala denumita umar sau umeras. O decoratie similara se observa si in dreptul cotului de unde si denumirea de “pisti cot”.

Obiceiuri de nunta din Zona Sibiului

384705_200054480082597_821890257_n

Saliste se bucura de o ie traditionala pe care o gasim doar in aceasta zona si mai poarta numele de “ie cu ciocanele“. Este predominat decorata cu negre, broderia fiind partial inlocuita de panglici negreu cusute la masina. In unele cazuri, se observa insertii rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

IeSălişteneascăRacoviţa

Camasa cu lancez este caracterizata de volanul a carui incretitura este acoperita cu lancez identic cu cel de sub guler. O putem admira in Transilvania, Valea Bistritei, nordul Neamtului si Bucovina.

Xby Counterflix

Camasa cu platca este ia traditionala specifica Maramuresului si Bihorului cu doua subcategorii: Camasa de Oas (de cromatica galbena) si ia de Maramures (unde predomina culoarea verde). Ornamentul de pe umar este in ambele situatii din cratele care formeaza un soi de fagure.

certeze3_mm

17In cele din urma, mai exista doua categorii de ii traditionale si anume camasa incarcata si camasa cu chiept sau ciupag. Prima este bogata in decoratii din bumbac, matase si chiar margele iar cea de-a doua se remarca prin broderia de pe piept bogata in ornamente geometrice.

Ia traditionala de-a intregul denumita si camasa cu poale are un rol aparte in istoria costumului traditional asa ca ii vom dedica in viitor un articol propriu.

Asteptam parerile dumneavoastra despre tipurile de ii traditionale si sa ne spuneti care vi se pare cea m
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.